În Monitorul Oficial nr. 1202 din 18 decembrie 2021, s-a publicat Ordonanța de urgență nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Printre aceste acte normative completate poate fi identificată şi Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în care s-a reintrodus incriminarea faptei de reținere și neplată a anumitor impozite și contribuții.
Art. (6 ind. 1) din Legea nr. 241/2005 prevede:
(1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.
(2) Prevederea de la alin. (1) intră în vigoare la data de 1 martie 2022.”
Anexa la Legea nr. 241/2005 stabilește tipurile de impozitele și contribuțiile care intră sub incidența articolului nou introdus privind infracțiunea de reținere și neplată, încasarea și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență, respectiv:
1. Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română;
2. Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă;
3. Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;
4. Impozit pe venitul din salarii și asimilate salariilor;
5. Impozitul pe veniturile din arendă;
6. Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi;
7. Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social;
8. Impozit pe veniturile sub formă de dividende;
9. Impozitul pe veniturile din pensii;
10. Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc;
11. Impozitul pe veniturile din alte surse;
12. Impozitul pe veniturile obținute de o persoana fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică;
13. Impozitul pe veniturile obtinute de o persoană fizică sau entitate — asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare;
14. Impozitul pe veniturile obținute de o persoana fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare;
15. Contribuția de asigurări sociale;
16. Contribuția de asigurări sociale de sănătate;
17. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți;
18. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
19. Contribuția la Fondul pentru mediu.
Măsura se va aplica pentru faptele care au loc de la data intrării în vigoare, adică 1 martie 2022, măsura neaplicându-se retroactiv.
Actul normativ prevede și situațiile în care se poate aplica pedeapsa cu amenda, articolul 10, alineatele (1), (1^1) și (2) :
(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.
(1^1) În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 6^1, 8 sau 9 nu depășește valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și (1^1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) sau (1^1).
Prin prevederile Codului de procedură fiscală, prin procedura de mediere, organele fiscale pot identifica soluţia optimă de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum şi termenele la care acestea se vor achita.
Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel pţin 45 de zile de la termenul de scadenţă, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenţei acestor obligaţii.
Răspunderea pentru privind infracțiunea de reținere și neplată, încasarea și neplată va putea fi individualizată în etapa de cercetare penală a persoanelor însărcinate cu guvernanța organizațiilor putând fi atrasă, în funcție de modul de instrumentare a cercetărilor cu privire la faptă, și persoanei juridice.